Activitati

“Scoala deschide calea – cheia este la tine” - activitate de training din cadrul proiectului ce se va desfasura in randul elevilor si al parintilor privind importanta scolii ,800 de elevi, si 200 de parinti.

Activitatea se adreseaza unui nr de 1000 prs - elevilor cu risc crescut de abandon , parintilor/ tutorilor acestora si se va incerca o responsabilizare a fiecarei categorii in parte. Activitatea va consta in sesiuni de training motivational in urma carora participantii vor intelege importanta si rolul scolii.
Abandonul şcolar este o realitate socială complexă având o multitudine de cauze şi având nevoie, în consecinţă de răspunsuri diversificate.
In cadrul acestui program se desfasoara acţiuni de orientare în vederea prevenirii şi combaterii abandonului școlar, în vederea creşterii nivelului de motivare, a stimei de sine, a relaţionării cu alte persoane etc

Convingerea că trebuie promovate şi aplicate, în cel mai scurt timp posibil, acţiuni de prevenire a abandonului şcolar, voinţa de a susţine eforturile de diversificare ale metodelor de predare-învăţare, preocuparea pentru orientarea şcolară şi profesională a elevilor, toate acestea reprezintă principalele motivaţii pentru elevi de a evita abandonul şcolar, dându-le în acelaşi timp posibilitatea de a se implica într-un program şi de a lucra în echipă.
Activităţile din cadrul acestui program le permit elevilor să-şi întărească încrederea în ei înşişi dându-le oportunitatea de a se exprima în altă manieră, de a-şi depăşi limitele, de a găsi motivaţia pentru studiu şi au ca scop diminuarea ratei absenteismului şi abandonului şcolar.
Scopul acestui program are un rol important pentru viitorul tinerilor şi implicit pentru viitorul societăţii. Ea are în acelaşi timp un rol formator, de educare, un rol integrator şi de socializare.

Abandonul şcolar are consecinţe negative atât asupra tânărului care abandonează cât şi asupra societăţii. Activităţile din proiect îşi propun să crească motivaţia elevilor pentru studiu şi să scadă rata absenteismului şi abandonului şcolar.

Experti prevenire abandon scolar îşi propun să dezvolte la elevi sentimentul apartenenţei la un grup, să creeze un spaţiu în care se stimulează creativitatea şi iniţiativa elevilor, reducerea comportamentelor şi atitudinilor negative şi formarea unor comportamente apropiate de cele obişnuite, normale, cu ajutorul unor jocurilor de rol, chestionarelor, prezentarilor PowerPoint.

Rezultate activitatilor din cadrul programului:
• Creşte stima de sine a copiilor.
• Îmbunătăţeşte relaţia părinte – copil.
• Părinţii înţeleg mai bine ce se întâmplă la şcoală.
• Elevii au note mai mari.
• Elevii învaţă mai mult, indiferent de nivelul socio-economic, etnie sau de nivelul de educaţie al părinţilor.
• Au mai puţine absenţe.
• Îşi fac mai conştiincios temele acasă.
• Copiii şi părinţii dezvoltă atitudini pozitive faţă de şcoală.
• Profesorii au aşteptări mai mari de la elevii ai căror părinţi colaborează.
• Câştigurile nu sunt evidente numai în primii ani de şcoală, ci sunt semnificative, indiferent de vârstă sau de studiu.
• Elevii se vor adapta mai uşor la schimbările din clasa a V-a, a IX-a.
• Elevii vor fi capabili să-şi stabilească planuri realiste privind viitorul lor.
• Extinderea iniţiativei şcolii in sensibilizarea şi atragerea familiei;
• Elaborarea si realizarea unor proiecte orientate către parteneriatul cu familia;
• activizarea consiliilor de părinţi;
• Imbunătăţirea modalităţilor de informare adresate părinţilor;
• Parteneriatul dintre şcoala şi familie poate fi incurajat printr-un management performant al calităţii şi prin asigurarea unor servicii educaţionale destinate părinţilor.

Activitatea se adreseaza in special elevilor din Grupul Tinta care nu pot participa din diverse motive la activitatea „scoala dupa scoala” ( 150 elevi ) si se va incerca atragerea lor spre scoala de duminica in cadrul careia se vor face meditatii, discutii de grup pe teme scolare , jocuri si concursuri in care se valorizeaza cunostintele dobandite la scoala, vor fi facute vizite la Muzee si in functie de abilitatile elevilor se vor face grupe de lucru ptr arte plastice, muzica, dans, literatura etc.

Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.

Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce permite elevilor să împace şcoala cu viaţa.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.

Exemple de activităţi extraşcolare Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.

Vizionarea unor filme, unor emisiuni , stimuleaza şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.

Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. De la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice.

In cadrul activităţilor de desen şi modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens .

Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Acelasi efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în clasa. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al copiluiui, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele.

Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv.

Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor, etc

Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente.

Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi .

Prezentare generala

Programul de educaţie remedial-preventivă de tip Şcoala după şcoală oferă sprijin şi asistenţă educaţională copiilor proveniţi din medii ce predispun la părăsirea timpurie a şcolii, la marginalizare şi excluziune socială. Activităţile proiectate vor îmbunătăți performanțele şcolare ale elevilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, ale celor care provin din familii dezavantajate, sărace, monoparentale, ai căror părinţi sunt decedaţi, au un nivel de educaţie scăzut sau sunt analfabeţi, din familii în care abandonul şcolar este întâlnit la fraţii mai mari şi care obişnuiesc să retragă copiii de la şcoală, din familii care nu pot asigura supravegherea necesară pregătirii copiilor pentru şcoală, cu un coeficient ridicat de risc pentru evoluţia copilului. Sunt încurajaţi să participe la acest program, elevi care aparţin minorităţilor etnice (romă).

Programul va asigura accesul a 800 de elevi din ciclurile primar şi secundar aflaţi în situaţii de risc, la un program educaţional alternativ, integrat, cu caracter remedial, de ameliorare a dificultăților de învățare, de consiliere și orientare școlară, cu efecte pozitive asupra dezvoltării unor deprinderi de muncă intelectuală, ca premisă a dezvoltării capacităţii de învăţare autonomă şi creşterea interesului pentru învăţare. Acesta este un obiectiv specific subsumat obiectivului general de prevenire a fenomenului de părăsire timpurie a şcolii şi de menţinere în sistemul de educaţie a elevilor aflaţi în situaţii de risc, în special a celor de etnie romă, a celor din mediul rural, a celor care provin din familii cu grad ridicat de sărăcie, precum şi a celor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, prin dezvoltarea şi implementarea de strategii, măsuri şi instrumente educaţionale specifice.

Programul de tip „Şcoală după şcoală” se va desfăsura înainte sau după programul şcolar obligatoriu (în funcţie de orarul fiecărui nivel de studiu, disponibilitatea sălilor de curs, programul cadrelor didactice implicate etc).

Organizarea şi funcţionarea Programului de educaţie remedial-preventivă de tip Şcoala după şcoală în cadrul proiectului Împreună pentru o nouă șansă !
POSDRU/188/2.2/S/156009

Programul se va desfăşura în unităţile de învăţământ selectate prin aplicarea criterilor specifice de selecţie.

În fiecare unitate de învăţământ în care se organizează programul se vor constitui grupe formate din 12-13 elevi care sunt înscrişi în clasele I-VIII.

La grupele de elevi din clasele I-VIII vor lucra:
-7 experti scoala dupa scoala
- 3 experti prevenire abandon scolar
- 5 experti consiliere
- 6 experti activitati extrascolare

Activitatile de consiliere si orientare scolara sunt concepute în vederea prevenirii şi combaterii abandonului școlar, în vederea creşterii nivelului de motivare, a stimei de sine, a relaţionării cu alte persoane etc, pentru însușirea de noțiuni de dezvoltare durabilă (protecția mediului), educaţie civică, egalitate de șanse, egalitate de gen, nediscriminare, dezvoltarea unor abilităţi de viaţă (comunicare, socializare, adaptabilitate, lucrul în echipă etc), la care se adaugă consilierea specifică, destinată părinţilor/tutorilor/reprezentanţilor legali ai elevilor participanți la programul SDS, cu scopul de a creşte gradul de implicare a acestora în viaţa şcolii şi pentru a îmbunătăţi relaţia copil-părinte-scoala.

Aceasta activitate este asigurata de 4 experti consiliere orientare elevi, 1 consilier orientare parinti si 2 experti prevenire abandon scolar.

Activitatea in cadrul programului de educaţie remedial-preventivă de tip “Şcoala după şcoală”
Va fi asigurat 5 experti consilieri SDS la nivelul celor 3 scoli.

Programul de tip „Şcoală după şcoală” se va desfăsura înainte sau după programul şcolar obligatoriu (în funcţie de orarul fiecărui nivel de studiu, disponibilitatea sălilor de curs, programul cadrelor didactice implicate etc).

Activitatea de consiliere și orientare în carieră in cadrului proiectului” “Ai carte, ai parte” - servicii de orientare, consiliere si asistenta educationala pentru elevi - se adresează unui numar de 800 de elevi cu risc crescut de abandon scolar.

A9. “Ai carte, ai parte” - servicii de orientare, consiliere si asistenta educationala pentru elevi

Vor fi furnizate de servicii de orientare, consiliere si asistenta educationala individuala si de grup unui numar de 800 elevi in afara orelor de curs. Vor fi abordate teme despre : autocunoaştere, personalitatea copilului, rezolvarea de probleme, comunicare, managementul conflictelor, psihosexualitate, controlul stresului, strategii de învăţare, stimularea comportamentului creativ, orientarea în carieră (pentru elevii din clasele terminale ale gimnaziului.

Principalele activitati:
Furnizarea de consiliere și orientare profesională se va realiza prin:
Sedințe de consiliere si orientare profesională individuale si de grup, care vor fi organizate în unitatile scolare a grupului țintă;

Activitati de dezvoltarea personală şi socială a individului:
a. autocunoaşterea generală,
b. înţelegerea identităţii sinelui, ca parte şi întreg,
c. înţelegerea ambianţei sociale şi economice în care

Studii de caz (case studies), constituie o metoda de explorare cognitiva, aplicata pe scara. Caracteristica acestei tehnici educationale este studiul, profund insa de mica spurafata, a unei teme pentru a se evidentia aspectele acestui caz de studiat. Cu studiul de caz, incepem de la caracteristica speciala pentru a ajunge la cele generale ale temei care ne intereseaza. Selectarea unui studiu de caz este importanta pentru desfasurarea cu succes a acestuia in generalizarea si vizibilitatea datelor pe care le va arata.
Mici lucrari practice in grup, consilierul creaza grupuri de 5-6 persoane pentru lucrul asupra unei teme specifice sau a unui exercitiu, sau pentru a implementa o anumita activitate. Participantii sunt membri activi ai procedurii educationale. Un important aspect il reprezinta criteriile cu care formatorul va constitui grupul, precum si metoda de monitorizare a acestuia. La sfarsit, fiecare grup isi va prezenta rezultatele si concluziile, in fata celelorlalte grupuri si va urma o dezbatere critica, sub coordonarea consilierului.

Exercitii: proiectate de catre consilierul vocational, exercitiile constituie un instrument educational valoros care contribuie la prelucrarea transferului si aplicarea cunostintei teoretice in practica si intr-un cadru, de fiecare data, specific. Permite familizarea cu noua cunoastere prin testarea aplicarii acesteia in practica. In acest caz, ofera posibilitatea ca persoanele cursante sa se confrunte cu o serie de situatii diferite, cum ar fi de exemplu, de consiliere, dileme si situari de evaluare, etc.

Joc de roluri simulare. Ne ajuta sa aducem viata reala in procedura educationala. Unii/unele dintre cursanti/cursante isi asuma anumite roluri (ca actori) si discuta despre o problema cu care se confrunta. Astfel, problema devine vizibila pentru toti/toate. Ulterior jocului de roluri, participantii discuta si examineaza problema prin intermediul experientei pe care au dobandit-o in urma incarnarii rolului. Contribuie la realizarea unui limbaj comun de intelegere, intelegere reciproca si percepere globala a problemei/temei.
Dialog, dezbatere in mici grupuri: Asupra unei teme prestabilite de catre formator/formatoare sau care decurge pe parcursul formarii, devine un dialog organizat si un schimb de opinii intre toti/toate sau intre subgrupurile care isi asuma sa sustina una dintre opinii. Este necesara o coordonare buna din partea consilierului, limitare si asigurare a participarii tuturor. Opiniile contradictorii constituie un caz exceptional pe

Activitatea de orientare cunoaste urmatoarele aspecte:
• Cunosterea individului si aptitudinilor sale;
• Cunosterea exigentelor diferitelor profesii, ocupatii;
• Cunoasterea cererii fortei de munca in diferite activitati, branse, pentru a orienta persoanele catre ocupatiile in care se poate incadra;

Rezultate urmărite:
• Optimizarea comportamentului și acțiunilor individului în scopul integrării socio-profesionale;
• Cristalizarea unei imagini de sine pozitive,
• Sporirea responsabilităţii personale faţă de sine, alţii, societate,
• Creşterea capacităţii de decizie (independenţa alegerilor personale),
• Păstrarea echilibrului în situaţii de succes şi eşec,
• Creşterea rezistenţei la frustrare, marginalizare temporară, critică,
• Autoevaluarea realistă a potenţialelor proprii (intelectual, fizic, aptitudinal etc.), cunoaşterea clară a calităţilor personale şi punctelor slabe,
• Asumarea de obiective realiste, realizabile,
• Conștientizarea necesității unei pregătiri profesionale continue, nu doar pentru păstrarea locului de muncă, ci mai ales în scopul unei ascensiuni profesionale;
• Determinarea persoanelor de a deveni mai active pe piața forței de muncă (tehnici de căutare a unui loc de muncă);
• Menținerea unei atitudini pozitive;
• Obținerea unei autonomii în luarea deciziilor;
• Identificarea deprinderilor profesionale, a aptitudinilor și ”punctelor tari” ale persoanei consiliate;
• Creșterea autonomiei și responsabilității personale în căutarea unui loc de muncă;
• Creșterea gradului de conștientizare a nevoii de autorealizare profesională și autonomie financiară.

În activitatea de consilierea carierei - ca mijloace ajutătoare în acest proces - identificăm că sunt utilizate teste, chestionare sau inventare:
• de aptitudini (intelectuale, verbale, numerice, de raţionament, viteză a reacţiilor, pentru evidenţierea talentelor speciale etc.);
• de personalitate;
• de interese şi nevoi speciale;
• despre valori şi atitudini;
• de evaluare a achiziţiilor academice (deprinderi şi stiluri de învăţare);
• de relaţionare interpersonală;
• cu privire la imaginea de sine;
• cu privire la luarea deciziei;
• pentru dezvoltarea carierei (antrenarea / maturizarea pentru luarea deciziei);
• pentru categorii speciale de populaţii.

Testul este o modalitate de măsurare / evaluare sistematică şi obiectivă a unor eşantioane de comportament (din ariile: aptitudini, trăsături de personalitate, atitudini, cunoştinţe etc.) ale indivizilor prin oferirea de răspunsuri corecte sau incorecte la anumite sarcini de lucru.. După cum se observă, finalităţile sunt identice, dar căile prin care se ajunge la acestea sunt diferite în situaţii particulare. Iată ce pot face inventarele şi testele psihologice în procesul de consilierea carierei:
• identifică ariile de interese / preferinţe din sfera ocupaţiilor;
• identifică aptitudinile, abilităţile, deprinderile, cât şi nivelurile de performanţă ale acestora, utile în diferite arii ocupaţionale;
• identifică aspecte ale personalităţii compatibile sau nu cu anumite domenii ocupaţionale;
• identifică - în cazul celor deja angajaţi - cauzele insatisfacţiei sau lipsa de progres profesional;
• identifică blocajele personale şi stereotipurile existente în luarea deciziilor din domeniul ocupaţional al clienţilor etc. Interpunerea între consilier şi client a testelor şi inventarelor nu este scutită de critici. Printre acestea, cele mai pertinente se referă la faptul că:
• actul de consiliere nu presupune testare, cu necesitate;
• evaluarea prin teste se interpune / bruiază relaţia consilier - client;
• testele sporesc dependenţa clienţilor de sursele externe de luarea deciziei sau de auto-evaluare, auto-conducere, inserţie socio-profesională auto-asumată;

Diversificarea serviciilor de consiliere, inclusiv prin programe de educație parentală, pentru 200 părinți/tutori ai elevilor cu risc de părăsire timpurie a școlii, cu domiciliul sau resedinţa în mediul rural, pentru a înțelege importanța educației și a intervenției timpurii precum și rolul părinților în educația copiilor
SCOPUL PROGRAMULUI

Programul „ Şcoala părinţilor” este destinat, în primul rând părinţilor – principalii parteneri în procesul instructiv-educativ. El propune asigurarea unui cadru organizat, formal şi nonformal de derulare a activităţilor educaționale proprii, parteneriatele în informarea şi consilierea părinţilor, fiind un element important al dezvoltării calitatii serviciilor oferite comunitatii locale.
Prin urmare, programul va oferi o serie de servicii, care vor oferi: sesiuni de informare pentru părinţi, servicii de consiliere educationala cu rol de suport, de care aceştia au nevoie in scopul imbunatatirii relatiei parinti-copii-profesori.
Scopul consilierii este de a implica părinții în activitatea desfășurată de copii la școală, de a ține o legătură mai strânsă cu școala și cu profesorii pentru ca elevul, profesorul și părinții să conlucreze pentru îndeplinirea obiectivelor de îmbunătățire a:

a. Frecvenței școlare a copilului
b. Abilităților școlare ale copilului
c. Relației profesorilor cu copilul
d. Relației părinților cu copilul
e. Relațiilor copilului cu colegii de școală
f. Relațiilor părinților cu școala
g. Realizarea profilelor educationale la nivelul familiilor, in functie de particularitatile parintilor (zona geografica; educatie; venituri; religie; etc) in scopul adaptarii programelor educationale extracurriculare la specificul acestora.

Sesiuni de informare si consiliere a parintilor pe urmatoarele teme:

I. Eficienta profesiei de parinte
a) asigura copiilor, in familie, conditiile necesare unei dezvoltari armonioase a personalitatii ( climat, regim adecvat de munca, cunoasterea situatiei materiale si colaborarea cu institutiile de suport social etc.);
b) reusesc sa-si cunoasca copilul in toate etapele dezvoltarii sale si sub toate aspectele;
c) formuleaza cerinte unitare fata de copil si-l evalueaza dintr-o perspective pozitiva ;
d) colaboreaza sistematic cu scoala si urmaresc permanent evolutia copiilor (frecventa, punctualitatea, comportamentul, indeplinirea sarcinilor, tinuta, situatia la invatatura, anturajul, organizarea si folosirea timpului liber etc.);
e) stimuleaza copiii sa-si asume responsabilitati in cadrul familiei, pe masura puterilor lor.

II. Metode de cunoastere a copilului
Copilul poate fi cunoscut prin:
a) studierea informatiilor legate de perioada de varsta a copilariei/adolescentei cu particularitatile sale psihologice si fiziologice;
b) observare curenta (cum isi pregateste temele, cum isi petrece timpul liber, cum se odihneste, in timpul jocului , in mijlocul cercului de prieteni, etc.);
c) discutii (convorbiri) cu copilul;
d) consultarea carnetului de elev in mod periodic;
e) consultatii cu invatatorul si cu alte cadre didactice ce predau la clasa;
e) analiza rezultatelor obtinute in diverse activitati - nu numai la invatatura (din curba reusitelor si a esecurilor);
f) comparatii cu cei din jur si prin raportare la modele si la propria experienta;
g) luarea in considerare a parerilor si consideratiilor celor din jur;
h) incredintarea de sarcini si responsabilitati adaptate varstei cronologice si mentale;
i) analiza structurii si a evolutiei psihofizice a copilului de-a lungul anilor.

III. Prezentarea succinta a particularitatilor bio-psiho-fiziologice pe care le prezinta perioada copilariei / adolescenței.

IV Educația pentru viața de familie
• educatia pentru viata de familie, să fie stabilite de comun acord între părinţi şi adolescent / copil reguli privind buna convietuire, respectul, dragostea;
• să fie discutate şi explicate adolescentului / copilului aspecte privind riscurile implicate in viața de cuplu;
• să fie cunoscute de către adolescent / copil toate consecinţele nerespectării regulilor familiale si sociale; (regulile să fie aplicate consecvent, să nu se facă excepţii de la aplicarea lor, regulile să nu fie rigide , ci relativ flexibile, consecinţele nerespectării regulilor să nu fie exagerate, aplicarea consecinţelor să se realizeze fără ca adolescentul / copilul să fie blamat pentru comportamentul său, să se discute motivele pentru care copilul nu a respectat regula după ce conflictul s-a atenuat, să se discute şi motivele emoţionale ale nerespectării unei reguli etc.)
• adolescentul trebuie stimulat să-şi asume responsabilitățile pentru propriile comportamente.

V Managementul timpului
• Managementul timpului Revizuieşte-ţi SCOPURILE. Decide care sunt activităţile care nu sunt obligatorii de făcut într-o zi sau o săptămână.
• Realizează o LISTĂ cu lucrurile pe care trebuie să le faci şi una cu cele pe care ai dori să le faci , precum şi timpul alocat lor.
• Selectează din aceste activităţi PRIORITĂŢILE. Ce trebuie făcut într-o zi, ce poate fi amânat şi până când? Ce ai dori să faci în acea zi? Ce activităţi pot fi delegate? Ce se întâmplă dacă nu faci o anumită activitate? Dacă nu are nici o consecinţă negativă atunci o poţi amâna.
• Selecţionează activităţile în ORDINEA realizării lor. Este bine să se înceapă cu activităţile pe care trebuie să le faci şi numai după aceea cu cele pe care ai dori să le faci şi care îţi fac o mai mare plăcere. Dacă începi cu activitatea plăcută este posibil să nu o mai faci pe cea care trebuie să o faci dar care nu îţi este atât de plăcută.
• Încearcă să faci câte o ACTIVITATE odată până la finalizarea ei . Nu trece la altă activitate până nu ai finalizat-o pe cea anterioară.
• Nu te grăbi să treci repede de la o activitate la alta. Fă PAUZE între activităţi.
• Revizuieşte-ţi priorităţile şi progresul realizat.
• Analizează-ţi standardele. Sunt ele prea ridicate şi astfel nu reuşeşti să finalizezi activitatea datorită standardelor nerealiste?
• În final, nu uita că ai realizat o activitate şi oferă-ţi o RECOMPENSĂ!

VI Strategii pentru aplanarea conflictelor (conflictele dintre generatii)

VII Modalitati de eficientizare a activitatii scolare

FORME DE ACTIVITATE, STRATEGII SI METODE:
Pentru alegerea celor mai indicate forme de lucru cu grupele de parinti se impune cunoasterea si respectare elementelor specifice psihologiei adultului. Astfel, se vor utiliza metode precum:
● dialogul / dezbaterea;
● discutia libera (seminarul);
● proiectiile video (filme, grafice);
● intalnirile pe grupe de parinti;
● observarea;
● studiul de caz;
● brainstorming-ul;
● jocul de rol;
● crearea si comentarea unor situatii problema, ș.a.

Indicatori de rezultat
Acest Program educational pentru parinti isi propune sa atinga o serie de indicatori de rezultat, dintre care precizam:
• Mai buna informare a parintilor pe temele ce vor fi dezbatute in cadrul proiectelor dezvoltate in cadrul programului educational;
• Calitatea mai buna a relatiei parinti-elevi-cadre didactice, in scopul adaptarii cerintelor scolii la particularitatile familiei si al dezvoltarii familiei in scopul integrarii elevilor in mediul scolar;
• Rezultate scolare mai bune obtinute de catre elevi, ca rezultat al imbunatatirii relatiei parinti-copii.