Diversificarea serviciilor de consiliere, inclusiv prin programe de educație parentală, pentru 200 părinți/tutori ai elevilor cu risc de părăsire timpurie a școlii, cu domiciliul sau resedinţa în mediul rural, pentru a înțelege importanța educației și a intervenției timpurii precum și rolul părinților în educația copiilor
SCOPUL PROGRAMULUI

Programul „ Şcoala părinţilor” este destinat, în primul rând părinţilor – principalii parteneri în procesul instructiv-educativ. El propune asigurarea unui cadru organizat, formal şi nonformal de derulare a activităţilor educaționale proprii, parteneriatele în informarea şi consilierea părinţilor, fiind un element important al dezvoltării calitatii serviciilor oferite comunitatii locale.
Prin urmare, programul va oferi o serie de servicii, care vor oferi: sesiuni de informare pentru părinţi, servicii de consiliere educationala cu rol de suport, de care aceştia au nevoie in scopul imbunatatirii relatiei parinti-copii-profesori.
Scopul consilierii este de a implica părinții în activitatea desfășurată de copii la școală, de a ține o legătură mai strânsă cu școala și cu profesorii pentru ca elevul, profesorul și părinții să conlucreze pentru îndeplinirea obiectivelor de îmbunătățire a:

a. Frecvenței școlare a copilului
b. Abilităților școlare ale copilului
c. Relației profesorilor cu copilul
d. Relației părinților cu copilul
e. Relațiilor copilului cu colegii de școală
f. Relațiilor părinților cu școala
g. Realizarea profilelor educationale la nivelul familiilor, in functie de particularitatile parintilor (zona geografica; educatie; venituri; religie; etc) in scopul adaptarii programelor educationale extracurriculare la specificul acestora.

Sesiuni de informare si consiliere a parintilor pe urmatoarele teme:

I. Eficienta profesiei de parinte
a) asigura copiilor, in familie, conditiile necesare unei dezvoltari armonioase a personalitatii ( climat, regim adecvat de munca, cunoasterea situatiei materiale si colaborarea cu institutiile de suport social etc.);
b) reusesc sa-si cunoasca copilul in toate etapele dezvoltarii sale si sub toate aspectele;
c) formuleaza cerinte unitare fata de copil si-l evalueaza dintr-o perspective pozitiva ;
d) colaboreaza sistematic cu scoala si urmaresc permanent evolutia copiilor (frecventa, punctualitatea, comportamentul, indeplinirea sarcinilor, tinuta, situatia la invatatura, anturajul, organizarea si folosirea timpului liber etc.);
e) stimuleaza copiii sa-si asume responsabilitati in cadrul familiei, pe masura puterilor lor.

II. Metode de cunoastere a copilului
Copilul poate fi cunoscut prin:
a) studierea informatiilor legate de perioada de varsta a copilariei/adolescentei cu particularitatile sale psihologice si fiziologice;
b) observare curenta (cum isi pregateste temele, cum isi petrece timpul liber, cum se odihneste, in timpul jocului , in mijlocul cercului de prieteni, etc.);
c) discutii (convorbiri) cu copilul;
d) consultarea carnetului de elev in mod periodic;
e) consultatii cu invatatorul si cu alte cadre didactice ce predau la clasa;
e) analiza rezultatelor obtinute in diverse activitati - nu numai la invatatura (din curba reusitelor si a esecurilor);
f) comparatii cu cei din jur si prin raportare la modele si la propria experienta;
g) luarea in considerare a parerilor si consideratiilor celor din jur;
h) incredintarea de sarcini si responsabilitati adaptate varstei cronologice si mentale;
i) analiza structurii si a evolutiei psihofizice a copilului de-a lungul anilor.

III. Prezentarea succinta a particularitatilor bio-psiho-fiziologice pe care le prezinta perioada copilariei / adolescenței.

IV Educația pentru viața de familie
• educatia pentru viata de familie, să fie stabilite de comun acord între părinţi şi adolescent / copil reguli privind buna convietuire, respectul, dragostea;
• să fie discutate şi explicate adolescentului / copilului aspecte privind riscurile implicate in viața de cuplu;
• să fie cunoscute de către adolescent / copil toate consecinţele nerespectării regulilor familiale si sociale; (regulile să fie aplicate consecvent, să nu se facă excepţii de la aplicarea lor, regulile să nu fie rigide , ci relativ flexibile, consecinţele nerespectării regulilor să nu fie exagerate, aplicarea consecinţelor să se realizeze fără ca adolescentul / copilul să fie blamat pentru comportamentul său, să se discute motivele pentru care copilul nu a respectat regula după ce conflictul s-a atenuat, să se discute şi motivele emoţionale ale nerespectării unei reguli etc.)
• adolescentul trebuie stimulat să-şi asume responsabilitățile pentru propriile comportamente.

V Managementul timpului
• Managementul timpului Revizuieşte-ţi SCOPURILE. Decide care sunt activităţile care nu sunt obligatorii de făcut într-o zi sau o săptămână.
• Realizează o LISTĂ cu lucrurile pe care trebuie să le faci şi una cu cele pe care ai dori să le faci , precum şi timpul alocat lor.
• Selectează din aceste activităţi PRIORITĂŢILE. Ce trebuie făcut într-o zi, ce poate fi amânat şi până când? Ce ai dori să faci în acea zi? Ce activităţi pot fi delegate? Ce se întâmplă dacă nu faci o anumită activitate? Dacă nu are nici o consecinţă negativă atunci o poţi amâna.
• Selecţionează activităţile în ORDINEA realizării lor. Este bine să se înceapă cu activităţile pe care trebuie să le faci şi numai după aceea cu cele pe care ai dori să le faci şi care îţi fac o mai mare plăcere. Dacă începi cu activitatea plăcută este posibil să nu o mai faci pe cea care trebuie să o faci dar care nu îţi este atât de plăcută.
• Încearcă să faci câte o ACTIVITATE odată până la finalizarea ei . Nu trece la altă activitate până nu ai finalizat-o pe cea anterioară.
• Nu te grăbi să treci repede de la o activitate la alta. Fă PAUZE între activităţi.
• Revizuieşte-ţi priorităţile şi progresul realizat.
• Analizează-ţi standardele. Sunt ele prea ridicate şi astfel nu reuşeşti să finalizezi activitatea datorită standardelor nerealiste?
• În final, nu uita că ai realizat o activitate şi oferă-ţi o RECOMPENSĂ!

VI Strategii pentru aplanarea conflictelor (conflictele dintre generatii)

VII Modalitati de eficientizare a activitatii scolare

FORME DE ACTIVITATE, STRATEGII SI METODE:
Pentru alegerea celor mai indicate forme de lucru cu grupele de parinti se impune cunoasterea si respectare elementelor specifice psihologiei adultului. Astfel, se vor utiliza metode precum:
● dialogul / dezbaterea;
● discutia libera (seminarul);
● proiectiile video (filme, grafice);
● intalnirile pe grupe de parinti;
● observarea;
● studiul de caz;
● brainstorming-ul;
● jocul de rol;
● crearea si comentarea unor situatii problema, ș.a.

Indicatori de rezultat
Acest Program educational pentru parinti isi propune sa atinga o serie de indicatori de rezultat, dintre care precizam:
• Mai buna informare a parintilor pe temele ce vor fi dezbatute in cadrul proiectelor dezvoltate in cadrul programului educational;
• Calitatea mai buna a relatiei parinti-elevi-cadre didactice, in scopul adaptarii cerintelor scolii la particularitatile familiei si al dezvoltarii familiei in scopul integrarii elevilor in mediul scolar;
• Rezultate scolare mai bune obtinute de catre elevi, ca rezultat al imbunatatirii relatiei parinti-copii.